Moș Nicolae – tradiție, legendă și recomandări

Decembrie este o lună magică, plină de farmec: începe iarna – atât în Calendarul oficial (1 decembrie), în Calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae), cât şi în Calendarul astronomic (21 decembrie, ziua solstițiului de iarnă), încep să sosească cei mai generoşi Moşi – este vremea când Moş Nicolae şi Moş Crăciun vin la cei mici (şi mari) cu sacul plin de daruri, legende şi obiceiuri minunate, se termină anul calendaristic (31 decembrie).

Cine a fost Sfântul Nicolae?

Moș Nicolae este un personaj real din hagiografia creştină, sărbătorit în calendarele bizantin, latin, luteran sau anglican în data de 6 decembrie. În calendarul ortodox în această dată este prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni.

Sfântul Nicolae a trăit în secolele II-III d.Hr. Data de 6 decembrie este data morţii sale, în anul 352. S-a născut în cetatea Patara din ţinutul Lichiei, astăzi Kocademre, în Turcia, într-o familie înstărită, iar numele său în limba greacă înseamnă „biruitor de popor”. Încă de mic, s-a remarcat prin credinţa, bunătatea şi dragostea pentru semenii săi, în special pentru copii, înfăptuind multe lucruri extraordinare. La moartea ambilor părinţi, Nicolae a moştenit întreaga avere, însă nu ştia ce să facă cu ea. Fiind o persoană foarte milostivă, dorinţa lui cea mai mare a fost să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi ca el, aşa că a încercat să transforme visurile acestora în realitate. Legenda spune că Nicolae ştia foarte bine că locuitorii oraşului său au mare nevoie de ajutor, dar era conştient că aceştia sunt foarte mândri şi nu ar accepta ajutorul său, aşa că s-a hotărât să-i ajute în secret. Astfel, în fiecare noapte se deghiza şi livra oamenilor din sat mâncare, haine şi bani.

Dintre toţi cei pe care i-a ajutat, Nicolae s-a apropiat de o familie anume. În această familie foarte săracă, erau trei surori. Tatăl fetelor era foarte trist pentru că, din lipsa banilor, nu îşi permitea să îşi mărite toate trei fetele. Dorind din tot sufletul să ajute această familie, în apropierea nunţii fiicei celei mai mari, Nicolae a lăsat la uşa tatălui un săculeţ cu bănuţi de aur. Aşa cum era de aşteptat, familia a fost în culmea fericirii când a descoperit săculeţul la uşă.

Când a venit vremea să se mărite cea de-a doua fiică, Nicolae a aruncat un săculeţ cu bănuţi de aur pe coşul casei în care locuia familia nevoiaşă. Toată lumea a fost extrem de bucuroasă şi cu toţii ar fi vrut să-i mulţumească persoanei care i-a ajutat atât de mult, însă nu aveau idee cine ar putea fi…

Cum nunta celei de-a treia fiice se apropia, tatăl s-a hotărât să stea de pază, pentru a descoperi cine este îngerul lor păzitor, care i-a scos din necaz şi a adus atâta fericire în familia lor. De data aceasta, Nicolae a aruncat săculeţul cu bănuţi pe fereastra deschisă. Auzind săculeţul cu galbeni căzând pe podea, tatăl l-a urmărit pe Nicolae şi i-a ieşit în cale. Nicolae a fost foarte jenat şi l-a rugat pe tatăl fetelor să nu spună celorlalţi că el e persoana care îi ajută cu tot ce au nevoie. Tatăl a promis să păstreze secretul, însă a fost atât de impresionat de gestul lui Nicolae încât, oricât a încercat, nu şi-a respectat promisiunea şi a dezvăluit secretul. Aşa că, în scurt timp, toţi locuitorii oraşului ştiau că Nicolae e responsabil de toate minunile care s-au întâmplat în oraşul lor.

Care e tradiția de Sfântul Nicolae?

Legenda lui Moş Nicolae spune că, de atunci, în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Nicolae îi recompensează pe toţi copiii care au fost cuminţi de-a lungul întregului an, lăsându-le în ghetuţe daruri. În onoarea sa, de Sfântul Nicolae (6 decembrie), în multe țări din întreaga lume se oferă copiilor pungi cu cadouri. Moş Nicolae e cel mai popular sfânt din Ardeal, unde poartă numele de Sânicoară, iar sărbătoarea lui a creat un adevărat folclor, de la daruri şi până la obiceiuri şi legende care diferă de la sat la sat.

În tradiţia creştină, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Se spune că el îi pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Altă legendă spune că tradiția nuielușei s-a născut în Franța, în timpul asediului oraşului Metz din 1552, când breasla tăbăcarilor a inventat, pentru a-i îmbărbăta pe locuitorii din Metz, un personaj grotesc care îl reprezenta pe Carol al V-lea, asediatorul lor, cu un bici în mână cu care îi pedepsea pe tineri, alergându-i pe străzi, botezat Père Fouettard, moşul care vine cu biciul. Ideea s-a păstrat, ca dramatizare a acelui an greu, cu acest personaj dezagreabil care îi pedepseşte pe copiii neascultători cu o nuieluşă usturătoare. Treptat, tradiţia nuieluşei care îi sperie pe copiii neascultători s-a răspândit şi în Germania, Olanda sau Belgia şi a ajuns şi până pe meleagurile noastre, nuielușă care să le amintească copiilor de o eventuală pedeapsă.

În şcolile Waldorf există obiceiul ca în seara sau în preajma sărbătorii de Moş Nicolae, să se organizeze aşa numitele bazare sau expoziţii ale obiectelor confecţionate de elevii şcolii la activităţile de abilităţi practice, acestea putându-se şi cumpăra. Comunitatea de părinţi intră cu plăcere în acest joc „de-a vânzătorii şi cumpărătorii”. Astfel, copiii au o mai bună motivaţie de-a lungul anului în cadrul orelor de abilităţi, sunt foarte mândri şi încântaţi să își prezinte munca, procedeele de lucru pe care le-au folosit, să vândă, dar și să primească o părere sinceră asupra rezultatelor muncii lor prin viziunea altora decât învăţătorii sau profesorii lor. Dar, cel mai important, au ocazia de a vedea ce şi cum au lucrat colegii lor și de a face schimb de idei.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae, copiii își lustruiesc pantofii cei mai buni și îi așează pe pervazuri sau în dreptul ușilor, pentru a fi umpluți de darnicul Moș Nicolae. El vine cu un sac plin de cadouri și lasă copiilor bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată și mici cadouri, plus deja celebra nuielușă (iar în anumite zone din Ardeal, și linguri de lemn).

În alte regiuni, pantofii copiilor sunt înlocuiți de cizmulițe textile frumos brodate, care se agață de perete sau șemineu.

Cum pregătim copiii pentru Moș Nicolae?

Fie că alegem să le spunem copiilor adevărul, fie că preferăm să păstrăm tradiția, important e să menținem magia vie. E adevărat că nu prea există cărți despre Moș Nicolae pe piață, las mai jos două titluri pe care le-am descoperit la librăria La Două Bufnițe, cu legendă de origine maghiară adaptată și destul de mult schimbată față de original…

În lipsa unei cărți tipărite, povestea poate fi excelent spusă și cu ajutorul șorțului povestitor. Normal că Croitorie,Retusuri – Atelierul Cristinei a venit în preîntâmpinarea nevoilor noastre cu un astfel de accesoriu!

Legenda nu prea e spusă în grădinițe și școli, dar mi se pare foarte potrivită pentru a-i face pe cei mici să înțeleagă cum a apărut tradiția cadourilor din seara de 6 decembrie. Astfel, odată risipit misterul, magia rămâne…

Să ne pregătim, aşadar, ghetuţele şi în acest an, pentru noua minune a darurilor!