Ciclul de viață al fluturelui
|

Ciclul de viață al fluturelui: cum am abordat acest topic în regim homeschooling?

Ptiu, greu mă pornesc să mai scriu câte ceva pe blog! Parcă la începutul perioadei de izolare reușeam să mă organizez mai bine, acuma pare că am clipit de 2 ori și a venit seara! Uneori cred că e vina mea, am așteptări prea mari de la mine și de la timpul meu și îmi planific prea multe de făcut în același interval de timp. Cert e că nu mă plictisesc! 🙂 Azi vreau să vă povestesc despre cum l-am învățat pe Greuceanu ciclul de viață al fluturelui, prin povești, joc și craft.

Ciclul de viață al fluturelui: Povestea inventată

Într-o frumoasă zi de primăvară, mama și tata fluture zburau fericiți la marginea pădurii, căutând o plantă mai ferită care să devină culcuș ferit pentru ouăle lor. După un timp, obosită, tânăra mămică s-a așezat pe o frunză verde și generoasă și și-a depus ouăle. Unul, două, trei, treizecișitrei. Și deși tânăra mămică ar fi vrut ca ele să rămână împreună, ca într-o familie, unele au mai căzut printre frunze sau în bălțile rămase după ploaie, unde au fost devorate cu nesaț de niște mormoloci flămânzi… apoi cei doi părinți și-au luat zborul și au trăit fericiți încă vreo săptămână, două…

Cam prin același timp, din micuțele ouă au început să scoată capul larvele, mici, cu un cap răzleț, multe inelușe în loc de corp și 3 perechi de picioare în fața corpului. Flămânde din cale afară, și-au devorat coaja oului, eliberându-se totodată. Dar foamea era tot mai mare și mai mare, așa că omizile, așa cum se numesc larvele fluturelui, au ros toată verdeața în calea lor: frunze verzi și cărnoase, codițe de flori, tulpini ațoase și gustoase. Uneori, în graba lor să mănânce cât mai mult, au ajuns și bietele omide hrană pentru alte omizi mai mari și mai înfometate sau pentru păsări guralive. Dar altele, mai atente să nu le vadă nici un prădător, au tot mănâncat şi mănâncat, până au crescut atât de mari încât le-a luat somnul și pielea tare li s-a întins atât de mult că a crăpat, iar omizile s-au trezit purtând o piele nou-nouţă, mai moale, care le vine numai bine peste noul corp inelat.

După ce au mâncat și mâncat și mâncat, și au dormit de numai vreo 5 ori într-o lună, la un moment dat s-au mai și săturat! Așa că s-au așezat cu burta la soare, agățându-se de tulpini și crenguțe, unde fiecare își dă jos și ultima piele și formează încet, încet, cu mare grijă și răbdare o gogoașă din fir de mătase în care se închide pentru odihnă mai lungă. La început, crisalida este moale la exterior, dar curând se transformă într-o carapace tare, numită cochilie. Pupa, cum se mai numește această stare, seamănă perfect cu frunza, mugurele sau tulpina plantei alese pentru gogoșire, astfel încât omida fără apărare să nu fie găsită și mâncată. Deși de afară pare că în cocon e o liniște de nedescris, în interiorul crisalidei are loc o activitate intensă, omida nu are stare, iar corpul ei se transformă încet-încet în fluture.

După aproape două săptămâni, carapacea crisalidei se crapă şi fluturele îşi întinde picioarele şi antenele spre afară. De îndată ce picioarele sunt suficient de puternice, fluturele se târăşte afară din cochilie. Are corpul moale şi zbîrcit, dar soarele îi usucă aripile şi fluturele le întinde pentru prima dată. Seamănă izbitor cu mama sa și este flămând de la atâta efort de metamorfozare. Cu ajutorul trompei, ei sug nectarul din flori.

Este timpul ca fiecare fluture să își caute un partener și împreună să devină o familie, iar mama fluture să depună ouăle sale, iar întregul ciclu de viață să o ia de la capăt…

Ciclul de viață al fluturelui: Omida mâncăcioasă de Eric Carle

Greuceanu este mare fan Omida mâncăcioasă de Eric Carle. Cartea de numai 16 pagini, cartonată, extrem de colorat ilustrată, spune exact povestea ciclului de viață a fluturelui: o mică omidă iese din ou, foarte înfometată, şi porneşte la drum să caute de mâncare. Luni găseşte un măr, marţi mănâncă două pere, miercuri trei prune şi aşa mai departe, până sâmbătă când deja o doare burtica de cât de mult a mâncat. Îşi revine ronţăind o frunză fragedă şi verde… Se retrage apoi foarte obosită în cocon şi doarme două săptămâni. Când se trezeşte şi iese din cocon se transformă într-un minunat fluture.

Ciclul de viață al fluturelui: Identificarea fiecărei etape

Primul pas a fost să identificăm, pe baza poveștii inventate, care sunt cele 4 etape principale și cum se numesc. Cel mai greu a fost pupă, interesant, pe care însă l-a reținut apoi foarte ușor prin asocierea cu «Pupă-mă!»

Ciclul de viață al fluturelui: Reprezentarea fiecărei etape

Mi-am tot bătut capul cum aș putea să îl ajut în învățarea formei pe care fluturele o are în fiecare etapă a metamorfozei prin asociere, dar folosind materiale din casă, căci starea de izolare nu permitea plimbarea pentru orice mizilic. Așa am ajuns la… bucătărie! Pentru ouă am folosit boabe de orez, pentru larvă, fusilli, pentru crisalidă, conchiglie. Pentru fluture ar fi mers farfalle, dar bată-le boala că nu le-am găsit decât după ce am făcut activitatea!

Ciclul de viață al fluturelui: Macheta 3D

Pentru macheta asta 3D am apelat la niște șabloane deja realizate de alții mai iluștri decât mine: 3D Butterfly Life Cycle Craft by Easy Peasy and Fun Doar etichetele le-am făcut eu, cu varianta în limba română a termenilor.

Sunt tare încântată de activitatea noastră! A fost un mod deosebit de joacă de vreme urâtă: eu am decupat, Greuceanu a lipit. Timp de calitate petrecut împreună! Ptiu, acum cu siguranță stăm să vânăm în natură aceste metamorfoze!

Facebook Comments

Similar Posts