Scrisoare către Laura Frunză, autoarea romanului „Nu-i ușor să fugi de fericire”
Scrisoare către Laura Frunză, autoarea romanului , una din cele mai bune cărți pe care le-am citit în ultima vreme!
Dragă Laura,
Nu îmi aduc aminte când te-am descoperit. Nici nu știu dacă mai întâi te-am descoperit ca blogger sau ca traducător. Dar parcă nici nu mai contează, căci din prima m-am îndrăgostit de scrierile tale. Acum mulți ani, să tot fie o veșnicie și jumătate de atunci, scrisesei un articol în care ziceai că un traducător este un amant care îi face femeii iubite un copil care seamănă cu soţul acesteia (sau ceva în genul) și mi-a rămas în minte acest pasaj… așa că atunci când am aflat că vei debuta în roman (da, da, mențiune clară, știu că primul debut, să îi zic așa, a fost în cartea DIY „Brâie de inspirație folclorică„, urmat de alt debut cu povestea terapeutică pentru copii „Gloria și unicornul magic”, în colaborare cu alte mame influente) am fost mai mult decât entuziasmată să fiu printre primii la precomandă. Și nu regret nici o clipă decizia! e una din cele mai bune cărți pe care le-am citit în ultima vreme și o spun din toată inima și cu toată sinceritatea.
Te admir (și invidiez, recunosc) pentru toate evenimentele minunate la care mergi sau pe care le moderezi, pentru recenziile pe care le scrii (recunosc, m-am lăsat tare pe tânjeală…), lansările de carte de la care ne prezinți opinii și poze și interviurile cu scriitori talentați. Promovezi cu pasiune lectura în rândul copiilor și tinerilor, contribui la dezvoltarea pasiunii pentru cărți, și asta mi se pare de-a dreptul fabulos!
Am primit cartea ta la începutul lunii octombrie și a intrat direct pe locul 1 a priorităților în ordinea de citit. Am fost mereu o susținătoare a scriitorilor români aflați la debut, așa că momentul în care un creator pe care îl admiri face pasul spre lumea literară e pur și simplu magic. Avantajul de a avea un birou mobil, chiar în mașină, e că pot deschide coletele de care sunt așa de entuziasmată imediat! Da, da, am și foarfecă în torpedou în mașină…
Cuvintele nu pot transmite în întregime emoțiile și impactul pe care această carte le-a avut asupra mea. Când am început să o citesc, nu m-am putut opri. Ea m-a captivat complet și mi-a furat nopțile de somn. Citeam în pauze de cafea, în mijlocul traficului, și tot nu-mi ajungea. Am rămas trează până la 3 și jumătate dimineața, când am terminat-o în sfârșit. Toate cele 478 de pagini. Da, ai citit bine, am devorat-o pe toată! De parcă aș fi fost din nou în timpul studenției și a doua zi ar fi fost un examen important!
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost modul în care totul se leagă și are sens în această carte. Fiecare aspect al poveștii are o explicație, și totul este transmis într-un mod atât de simplu și clar, încât povestea curge natural și fără efort de la un capitol la altul. Lungimea romanului nu pare a fi o problemă, deoarece totul este bine construit și bine legat între ele. Nu sunt povești rămase în aer, nu sunt personaje care să nu aibă vreun scop precis, nimic nu e lăsat la voia întâmplării.
Am râs, am plâns și am simțit toate emoțiile alături de personaje. Este imposibil să nu te regăsești în cel puțin unul dintre personaje sau în una dintre trăirile lor. Fiecare dintre noi fuge de ceva în viață, și această carte aduce aceste teme în prim-plan într-un mod profund și autentic.
Vreau să îți spun că această carte m-a captivat complet. Nu am putut să o las din mână de îndată ce am început să o citesc. M-a ținut prizonieră și mi-a dat impresia că sunt în mijlocul acțiunii. Laura, dacă cineva îți propune să transforme această carte într-un scenariu de film și să-l aibă pe Benedict Cumberbatch în rolul comisarului, te rog să spui „da”! Cel puțin așa l-am vizualizat eu, pentru că scriitura ta este atât de viu descrisă încât te transportă în lumea personajelor.
Nu, nu e o carte prețioasă, nu e o carte în care să cauți semnificații ascunse, ce a vrut să spună autorul… e o carte care te poartă într-un univers ce pare desprins din poveștile oamenilor de lângă noi. Această carte este o capodoperă literară care merită toate laudele și aprecierile tocmai pentru că e atât de realist scrisă că ai impresia că e vorba despre oamenii din jurul tău, vecini, prieteni, copii ai prietenilor. M-ai făcut să râd, să plâng și să trăiesc alături de personaje într-o poveste de dragoste profundă și tulburătoare. Și îți garantez că este o lectură pe care nu o voi uita niciodată!
Te îmbrățișez cu sufletul,
Gata, las link către cartea scrisă de Laura, să o comanzi (tocmai a picat tigaia plină cu apă în chiuvetă și am tresărit de parcă făceam ceva vinovat…), că prea îmi doresc să am cu cine face schimb de opinii…
Facebook Comments