10 lecții și 3 exerciții importante învățate din cartea „Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat” de Daniel H. Pink

Am descoperit cartea Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat de Daniel H. Pink (Editura PUBLICA) cu ocazia clubului de carte de la corporație. Deoarece deja eram în lectură cu alte 2 cărți, am ales să o ascult, adică audiobook, în timpului condusului sau cât am de așteptat ca șofer personal a propriului Greuceanu. Și nu mă așteptam să mă prindă atât de mult încât să o reiau la ascultat imediat ce am terminat prima tură, ca să pot să îmi notez lecțiile importante și exercițiile ce mi se par relevante în leadership și parenting.

Cartea oferă o perspectivă revoluționară asupra motivației umane. Bazată pe decenii de cercetare în psihologie și științe comportamentale (de altfel menționate explicit de-a lungul cărții, deci pot fi căutate și studiate individual fiecare), Pink contestă ideea tradițională că recompensele externe sunt principalele motoare ale performanței. În schimb, el argumentează că motivația intrinsecă, alimentată de autonomie, măiestrie și scop, este mult mai puternică și eficientă.

Pentru azi m-am gândit să explorăm împreună 10 lecții esențiale și 3 exerciții importante extrase din cartea Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat de Daniel H. Pink, care pot transforma modul în care înțelegem și aplicăm motivația în viața noastră de zi cu zi, dar mai ales ca părinți.

10 lecții importante învățate din cartea „Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat” de Daniel H. Pink

1. Motivația intrinsecă este mai puternică decât cea extrinsecă: motivația intrinsecă, care vine din plăcerea și satisfacția de a face o activitate, este mult mai eficientă decât motivația extrinsecă, bazată pe recompense externe precum bani sau premii. Persoanele motivate intrinsec sunt mai creative și persistente.
2. Cele trei elemente ale motivației intrinseci sunt autonomie, măiestrie și scop.
3. Autonomia: Oamenii au nevoie de libertatea de a alege cum să-și facă munca și de a avea control asupra propriilor acțiuni.
4. Măiestria: Dorința de a îmbunătăți și de a deveni mai bun la ceea ce facem este o sursă puternică de motivație.
5. Scopul: A avea un scop mai mare decât propria persoană motivează oamenii să muncească mai bine și mai eficient.
6. Recompensele extrinseci pot sabota creativitatea: oferirea de recompense pentru sarcini creative poate reduce inovația și gândirea out-of-the-box. În schimb, recompensele funcționează mai bine pentru sarcini mecanice și repetitive.
7. Mediile de lucru flexibile stimulează performanța: oferirea de flexibilitate în programul și modul de lucru sporește satisfacția și productivitatea angajaților. Angajații care pot alege când și cum să lucreze sunt mai motivați și mai implicați.
8. Feedback-ul constructiv menține motivația: feedback-ul regulat și constructiv ajută la menținerea motivației și îmbunătățirii continue. Feedback-ul trebuie să fie specific și orientat către progres, nu către evaluare.
9. Setarea obiectivelor trebuie să fie SMART: obiectivele ar trebui să fie specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp. Acest tip de obiective ajută la clarificarea direcției și la menținerea motivației pe termen lung.
10. Scopul are un rol semnificativ în motivație: a avea un scop care depășește propriile interese stimulează angajamentul și satisfacția. Oamenii care văd un sens mai mare în munca lor sunt mai dedicați și mai productivi.
11. Încurajarea unui mediu de învățare continuă crește motivația: organizarea de sesiuni de formare, workshop-uri și alte oportunități de învățare ajută la menținerea angajaților motivați și la îmbunătățirea competențelor acestora.
12. Încrederea și respectul reciproce sunt extrem de importante: un mediu de lucru bazat pe încredere și respect reciproc stimulează cooperarea și inovația. Liderii trebuie să demonstreze că au încredere în echipa lor și să ofere sprijin când este necesar.
13. Recunoașterea și aprecierea eforturilor cresc motivația: aprecierea sinceră și recunoașterea eforturilor și realizărilor angajaților contribuie semnificativ la motivația acestora. Recunoașterea nu trebuie să fie doar financiară, ci și prin cuvinte de laudă și apreciere publică.

Exercițiul 1: Setarea de obiective de învățare

Daniel H. Pink sugerează ca părinții să colaboreze cu copiii lor pentru a stabili obiective de învățare (și performanță) la începutul unui an școlar. Această abordare nu doar că implică copilul în procesul de stabilire a obiectivelor, dar îi și dă un sentiment de responsabilitate și autonomie.

Iată cum se poate implementa această sugestie în mod clar și detaliat:

• Colaborare și discuție: La începutul anului școlar, părinții și copiii ar trebui să se așeze și să discute despre obiectivele educaționale și de performanță pentru anul respectiv. Este esențial ca aceste obiective să fie formulate împreună, având în vedere și dorințele copilului. Părinții pot începe prin a întreba copilul ce își dorește să învețe, ce materii îi plac cel mai mult și ce își propune să realizeze.
• Formularea obiectivelor: Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp (SMART). De exemplu, un obiectiv ar putea fi „Îmbunătățirea notelor la matematică cu un punct până la sfârșitul semestrului” sau „Participarea activă la un club de lectură și citirea a 5 cărți noi până la vacanța de iarnă.”
• Intervale predefinite pentru evaluare: Stabiliți intervale de timp regulate pentru a evalua progresul obiectivelor, cum ar fi la sfârșitul fiecărui modul, trimestru sau semestru. Aceste intervale ar trebui să fie clar definite de la început, pentru a avea o structură clară în evaluarea progresului.
• Analiza progresului: La fiecare interval predefinit, părinții și copilul ar trebui să se așeze și să revizuiască obiectivele stabilite la începutul anului, să discute despre progresul realizat: „Unde te afli în comparație cu obiectivele stabilite? Ai întâmpinat dificultăți? Ce ai reușit să realizezi până acum? Ce acțiuni crezi că putem face pentru a depăși obstacolul?”
• Evaluarea și ajustarea: Este important să evalueze nu doar dacă obiectivele au fost atinse, ci și cum s-au schimbat prioritățile și interesele copilului pe parcursul timpului. Poate că copilul a descoperit un nou interes sau a realizat că un obiectiv inițial nu mai este la fel de important. Ajustarea obiectivelor pentru a reflecta aceste schimbări este esențială pentru a menține motivația și relevanța.
• Stabilirea de noi obiective: După fiecare evaluare, părinții și copilul pot stabili noi obiective sau ajusta pe cele existente. Și aceste noi obiective trebuie să fie, de asemenea, SMART și să reflecte prioritățile și interesele actuale ale copilului. De exemplu, dacă copilul și-a îmbunătățit notele la matematică, dar acum este interesat de știință, un nou obiectiv ar putea fi „Participarea la un proiect de știință până la sfârșitul semestrului.”

Beneficiile acestei abordări

• autonomie: copilul se simte responsabil pentru propriile sale obiective și implicat activ în procesul de învățare
• motivație: stabilirea de obiective personale și monitorizarea progresului contribuie la menținerea motivației și a angajamentului
• adaptabilitate: prin reevaluarea periodică, obiectivele pot fi ajustate pentru a reflecta schimbările în interesele și prioritățile copilului, ceea ce asigură relevanța și utilitatea lor continuă
• învățare pe termen lung: această metodă promovează abilități de planificare, autoevaluare și ajustare a obiectivelor, care sunt esențiale pentru învățarea și succesul pe termen lung

Implementarea acestei metode de stabilire și evaluare a obiectivelor poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvoltării academice și personale a copilului, ajutându-l să devină un învățător autonom și motivat.

Exercițiul 2: DIY (Do It Yourself) Cards

Un alt exercițiu extrem de util prezentat de Daniel H. Pink în carte este „DIY (Do It Yourself) Cards” (carduri fă singur), o metodă de a implica copiii în activități care promovează învățarea autonomă și creativitatea.

DIY Cards sunt cartonașe sau fișe pe care sunt scrise instrucțiuni pentru diverse activități creative și educative pe care copiii le pot realiza singuri. Acestea sunt concepute pentru a stimula curiozitatea, creativitatea și abilitățile practice ale copiilor.

1. Pregătirea cartonașelor
   • Selecția activităților: Alege activități care sunt interesante și adecvate vârstei copilului. Acestea pot varia de la experimente științifice simple, proiecte de artă, construcții, gătit sau mici proiecte de inginerie.
   • Instrucțiuni clare: Scrie instrucțiuni clare și concise pentru fiecare activitate, incluzând lista de materiale necesare și pașii de urmat.
2. Ilustrații: Adaugă imagini sau desene pentru a face instrucțiunile mai ușor de înțeles, mai ales pentru copiii mai mici.
3. Evaluare și feedback:
4. Reflectare: După ce copilul finalizează o activitate, discută cu el despre ce a învățat și ce i-a plăcut la proiect.
5. Îmbunătățire: Oferă feedback pozitiv și sugestii pentru îmbunătățiri viitoare, încurajând continuarea explorării și învățării.

Exemple de activități pe DIY Cards

• Experiment științific: „Construiește un vulcan” – lista de materiale (oțet, bicarbonat de sodiu, colorant alimentar, plastilină), pașii de urmat pentru a crea reacția chimică și a construi structura vulcanului.
• Proiect de artă: „Pictură cu sfoară” – materiale necesare (vopsea, sfoară, hârtie), pașii pentru a crea modele abstracte folosind sfoara îmbibată în vopsea.
• Construcții: „Construiește un pod din bețe de înghețată” – materiale necesare (bețe de înghețată, lipici), pașii de urmat pentru a crea structura podului și a-l testa cu greutăți.
• Gătit: „Prepară prăjiturele” – rețetă simplă, materiale necesare (ingrediente de bază), pașii pentru preparare și coacere.

Implementarea DIY Cards

• Accesibilitate: Păstrează cartonașele într-un loc accesibil copilului, astfel încât să le poată alege și folosi oricând dorește.
• Independență: Încurajează copilul să urmeze instrucțiunile de pe cartonaș singur sau cu minimă asistență, dezvoltând astfel abilități de rezolvare a problemelor și independență.
• Suport: Fii disponibilă pentru a oferi ajutor dacă este necesar, dar încearcă să-l lași pe copil să conducă proiectul.

Beneficiile DIY Cards

• autonomie: Copiii învață să își gestioneze timpul și să lucreze independent.
• creativitate: Proiectele variate stimulează imaginația și inventivitatea.
• abilități practice: Copiii dezvoltă abilități practice și cunoștințe în diverse domenii.
• învățare activă: Experiențele practice consolidează învățarea și înțelegerea conceptelor teoretice.

Prin implementarea DIY Cards, copiii pot avea parte de o varietate de experiențe de învățare interesante și educative, contribuind la dezvoltarea lor personală și academică într-un mod distractiv și interactiv.

Exercițiul 3: FedEx Day

Unul din exercițiile cele mai faine (pentru mine) este „FedEx Day”, inspirat de o practică utilizată inițial de compania de software Atlassian. Ideea este simplă: oferi angajaților o zi pentru a lucra la orice proiect doresc, cum doresc, cu cine doresc, cu condiția să prezinte rezultatele proiectului la sfârșitul zilei (și să aibă ce prezenta). Numele provine de la sloganul companiei de curierat FedEx, „overnight delivery,” sugerând că trebuie să livrezi ceva într-un timp scurt.

Pink sugerează ideea că acest concept FedEx Day se poate extinde cu ușurință și la copii (elevi sau proprii). Scopul este de încurajare a creativității, a inovației și a învățării autonome – copiii au ocazia să exploreze subiecte care îi pasionează, să dezvolte noi abilități și să învețe prin experimentare.

Cum putem implementa FedEx Day cu copiii

• Alegem o zi pe lună, pe semestru, în vacanță în care copiii să se concentreze pe un proiect de interes personal.
• Permitem copiilor să aleagă orice subiect doresc, fie că este legat de știință, artă, tehnologie sau orice alt domeniu.
• La sfârșitul zilei, fiecare copil prezintă ce a realizat. Aceasta poate fi o prezentare orală, un poster, un videoclip sau un alt tip de demonstrație.

Beneficii

• autonomie: copiii învață să-și gestioneze timpul și să lucreze independent.
• motivație: lucrând la proiecte care îi pasionează, copiii sunt mai motivați și implicați.
• creativitate: copiii au ocazia să gândească în afara zonei de confort și să exploreze noi idei și soluții.
• abilități de prezentare: prezentarea proiectelor dezvoltă abilități de comunicare și încrederea în sine.

Exemple de proiecte

• Construirea unui robot din materiale reciclate.
• Crearea unei piese de teatru sau a unui scurtmetraj.
• Proiectarea unei grădini verticale pentru a învăța despre plante și ecosisteme.
• Dezvoltarea unui joc de calculator simplu folosind un limbaj de programare adaptat copiilor, cum ar fi Scratch.

Rolul părintelui sau al mentorului

• suport: oferirea de resurse și ghidare, fără a interveni prea mult în procesul creativ.
• feedback: oferirea de feedback constructiv după prezentarea proiectului, încurajând copilul să continue să exploreze și să învețe.

Prin implementarea unui „FedEx Day” pentru copii, aceștia au ocazia să-și descopere pasiunile și să învețe într-un mod autonom și creativ, ceea ce poate avea un impact pozitiv pe termen lung asupra dezvoltării lor.

Revin cu feedback după ce fac fiecare din cele 3 exerciții cu Greuceanu meu!

Cum ți se par ideile cărții? Pe care dintre cele 3 exerciții din cartea Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat de Daniel H. Pink l-ai pune în practică cu copiii și pe care l-ai încerca pentru tine?