„𝐔𝐧𝐤𝐧𝐨𝐰𝐧 𝐍𝐮𝐦𝐛𝐞𝐫: 𝐓𝐡𝐞 𝐇𝐢𝐠𝐡 𝐒𝐜𝐡𝐨𝐨𝐥 𝐂𝐚𝐭𝐟𝐢𝐬𝐡” – 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐦-𝐚 𝐥𝐚̆𝐬𝐚𝐭 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐜𝐮𝐯𝐢𝐧𝐭𝐞

Am văzut multe documentare grele, dar rar m-am simțit atât de bulversată și dezgustată ca după Unknown Number: The High School Catfish, apărut pe Netflix pe 29 august. Povestea reală, petrecută în Beal City, Michigan, are în centru o mamă, Kendra Licari, condamnată în 2023 la minimum 19 luni de închisoare după ce a pledat vinovată pentru stalking asupra unui minor. Dar minorul era… chiar fiica ei, Lauryn.

💔 Îmi tremură mâinile când scriu aceste rânduri. Ca mamă, pur și simplu nu pot înțelege cum cineva care își aduce copilul pe lume ajunge să-i trimită sute de mesaje anonime, violente, sexualizate și, cel mai grav, să o îndemne să-și ia viața. Îmi răsună în minte cuvintele judecătorului Mark Duthie, care i-a spus în sala de tribunal: „𝑁𝑢-𝑚𝑖 𝑝𝑜𝑡 𝑖𝑚𝑎𝑔𝑖𝑛𝑎 𝑐𝑎 𝑢𝑛 𝑝𝑎̆𝑟𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑎̆ 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑖𝑐𝑒.”

Totul a început în 2021, când Lauryn și iubitul ei adolescent au început să primească mesaje anonime. La început vulgare, apoi amenințătoare, mesajele au devenit un coșmar zilnic: zeci pe zi, venite din necunoscut. Comunitatea s-a mobilizat, FBI-ul a fost implicat, și toată lumea bănuia că autorul era un adolescent rău intenționat.
Când adevărul a ieșit la iveală, însă, a paralizat un oraș întreg: mama ei era agresorul.

𝑪𝒆 𝒎-𝒂 𝒔̦𝒐𝒄𝒂𝒕 𝒊̂𝒏 𝒅𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓:
📌 𝐹𝑎𝑝𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑎̆ 𝐾𝑒𝑛𝑑𝑟𝑎 𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑔𝑟𝑎𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑎𝑝𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟. Când a vorbit, a părut mai preocupată să-și explice „jocul” decât să-și asume răul produs.
📌 𝑅𝑒𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 – care, atunci când poliția i-a spus că mama ei era cea care o hărțuia, a părut aproape lipsită de emoție. Ca mamă, m-a durut și mai tare: m-am întrebat dacă acest tip de abuz nu era, de fapt, doar vârful icebergului.
📌 𝐷𝑒𝑡𝑎𝑙𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑟𝑑𝑖𝑑𝑒 – de la felul în care Kendra insinua lucruri bolnave despre propria fiică, până la sugestiile de auto-vătămare.
📌 𝐴𝑡𝑚𝑜𝑠𝑓𝑒𝑟𝑎 𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖, 𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑐𝑜𝑜𝑙, 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑛𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝐾𝑒𝑛𝑑𝑟𝑎 𝑠̦𝑖 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑜𝑙𝑒𝑠𝑐𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖. Mulți spectatori au ridicat suspiciuni că ar fi existat și alte tipuri de tensiuni și comportamente nepotrivite.

𝑹𝒆𝒇𝒍𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒂 𝒎𝒆𝒂 𝒄𝒂 𝒎𝒂𝒎𝒂̆
Am o singură întrebare în cap de când am închis Netflix-ul: 𝐜𝐮𝐦? Cum ajungi, ca părinte, să-ți folosești timpul, energia și imaginația pentru a-ți distruge copilul psihologic?

Eu, când mă uit la copilul meu, văd un univers întreg pe care trebuie să-l ocrotesc. Îmi este imposibil să înțeleg cum Kendra și-a găsit liniștea seara după ce îi trimitea fiicei mesaje care îi spuneau „nu meriți să trăiești”.

Mi se pare că ceea ce am văzut este un fel de Munchausen by proxy „digitalizat” – în care părintele creează o problemă, o suferință, pentru a rămâne în centrul atenției și a controla narativul. Dar asta nu e un diagnostic oficial, ci doar un mod jalnic de a încerca să explici ceva inexplicabil.

𝑶𝒑𝒊𝒏𝒊𝒂 𝒎𝒆𝒂 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒆 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂̆
👉 Ca documentar, este foarte bine realizat: tensionat, cu montaj alert, cu interviuri șocante și cu dezvăluiri care te lasă mut.
👉 Ca experiență personală, m-a făcut să mă opresc de mai multe ori, să respir și să procesez. E greu de dus.
👉 Ca mamă, sunt dezgustată. Nu există scuză, nu există „dar”. Există doar durerea imensă a unei fete care a fost trădată în cel mai murdar mod posibil de persoana care trebuia să-i fie scut și adăpost.

📢 Dacă ai stomac să-l vezi, Unknown Number e un documentar care îți rămâne în minte și te bântuie mult timp. Nu pentru crime sângeroase sau scene grafice, ci pentru că îți arată cum răul poate purta chipul cuiva care ar trebui să te iubească necondiționat.