Îmbrățișând ritmul lent al timpului vara

Cu cât întineresc sufletește, cu atât corpul și psihicul meu resimt mai puternic trecerea timpului. Am fost mereu o persoană foarte sentimentală, îmi place să mă bucur de momente, prefer cadourile experiență, timpul petrecut împreună, dar parcă timpul nu mai are răbdare, cum zicea Preda în Moromeții.

Luna iunie a fost una extrem de plină și aglomerată. Suntem în plină perioadă de mutare. La corporație, proiectul este unul foarte dinamic și provocator (dar și când va ieși pe șosele, rupem gura târgului!). În mica mea lume de dezvoltare personală și spirituală, am reeditat cele două ghiduri practice despre rune și pendul, dar am și creat două jurnale – jurnal de vacanță pentru copii și jurnalul regăsirii scânteii interioare pentru adolescente și femei. Apoi s-a terminat școala și programul binecunoscut, precis, ni s-a dat peste cap total. Au venit ploile în Timișoara și în două săptămâni grădina mea a luat-o razna… și uite așa m-am trezit că e 1 iulie și eu… well… eu sunt epuizată!

Cum arată vara la tine? Azi, mai mult ca oricând, înțeleg că orice lucru îşi are vremea lui:

¹Toate îşi au vremea lor şi fiecare^* lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. –^* Ecl 3:17 Ecl 8:6
²Naşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea^* ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei. – ^* Evr 9:27
³Uciderea îşi are vremea ei, şi tămăduirea îşi are vremea ei; dărâmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei;
⁴plânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui; bocitul îşi are vremea lui, şi jucatul îşi are vremea lui;
⁵aruncarea cu pietre îşi are vremea ei, şi strângerea pietrelor îşi are vremea ei; îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea^* ei; Ioel 2:16 1 Cor 7:5
⁶căutarea îşi are vremea ei, şi pierderea îşi are vremea ei; păstrarea îşi are vremea ei, şi lepădarea îşi are vremea ei;
⁷ruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui; tăcerea îşi are vremea^* ei, şi vorbirea îşi are vremea ei; – ^* Amos 5:13
⁸iubitul îşi are vremea lui, şi urâtul^* îşi are vremea lui; războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei. – ^* Luca 14:26

Aceste rânduri sunt o reamintire minunată că viața se desfășoară în etape, fiecare având scopul și ritmul său unic. Ca femei, mame, gospodine, în fiecare zi jonglăm cu multiple responsabilități, de la gestionarea gospodăriei până la îngrijirea familiilor noastre. Cred că aceste verseturi sunt potrivite când ne gândim să îmbrățișăm un ritm mai lent în această vară.

Îmbrățișând ritmul lent al timpului vara

Este important să echilibrăm hărnicia cu odihna și bucuria intenționată, iar ritmul mai lent al verii este momentul perfect pentru a ne gândi cum putem echilibra mai bine agitația vieții cu nevoia de odihnă.

Putem folosi acest timp pentru a ne reconecta cu familia, a ne bucura de natură și a ne adânci relația cu Divinitatea. Eu iau în considerare petrecerea timpului în aer liber, unde frumusețea creației mereu îmi reînnoiește spiritul și îmi oferă un cadru liniștit pentru rugăciune, meditație, precum și pentru „fitness”.

Iată câteva sfaturi pentru a echilibra productivitatea și odihna în timp ce îmbrățișăm ritmul lent al verii:

• Stabilește priorități: Identifică cele mai importante sarcini ale zilei. Renunță la activitățile neesențiale pentru a crea spațiu pentru relaxare.
• Stabilește rutine: Creează o rutină zilnică flexibilă care să includă timp pentru muncă, odihnă și recreere. Acest lucru ajută la menținerea unui sentiment de echilibru fără a te simți copleșită.
• Îmbrățișează activitățile în aer liber: Include activități în aer liber care combină mișcarea și relaxarea, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, pentru a-ți reîmprospăta mintea și corpul.
• Limitează timpul petrecut pe ecrane: Redu timpul petrecut pe dispozitive electronice pentru a elibera timp pentru alte activități care promovează relaxarea și conexiunea cu cei dragi.
• Bucură-te de plăcerile simple: Ia-ți timp pentru a savura micile bucurii, cum ar fi o ceașcă de ceai în liniște, urmărirea unui apus de soare sau petrecerea timpului cu familia, cultivând un sentiment de mulțumire.

Pe măsură ce încetinim ritmul, avem mai multe oportunități de a ne angaja în conversații semnificative și de a oferi grijă și sprijin celor din jurul nostru.

Alege să citești sau să asculți cărțile scriitorilor tăi preferati

Doi dintre scriitorii mei preferați, Matt Haig și Meik Wiking, reușesc să surprindă esența găsirii păcii interioare și a fericirii simple în cărțile lor. Matt Haig explorează teme profunde despre iubirea de sine, vindecare și importanța trăirii momentului prezent. Pe de altă parte, Meik Wiking aduce în prim-plan conceptul danez de hygge, concentrându-se pe confort, căldură și bucuria micilor plăceri ale vieții. Împreună, aceste cărți oferă o abordare holistică pentru atingerea stării de zen, combinând introspecția profundă cu aprecierea clipelor simple și frumoase și ne ghidează spre crearea unui mediu plin de confort și căldură, unde putem experimenta fericirea autentică.

Matt Haig

• Câteva motive să iubești viața
• Cartea alinării
• Cum să oprești timpul

Meik Wiking

• Hygge Home. Cum să-ți transformi casa într-un cămin fericit
• Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii
• Arta de a-ți crea amintiri – Cum să colecționezi și să-ți amintești momentele fericite
• Mica enciclopedie Lykke

Când încetinești ritmul, ai timp să vezi cu adevărat lumea din jurul tău. Ai timp să observi pe cei care suferă. Ai timp să acorzi atenție și grijă altora într-un mod pe care nu îl poți face când ești mereu pe fugă. Ai timp să îți acorzi atenție ție însuți!

Și când încetinești, ai mai puțin stres. Și mai puțin stres înseamnă adesea mai puțină iritabilitate și frustrare. Ceea ce înseamnă un tu mai blând și mai amabil…

Unde fugi, copilărie? Unde te alung eu, părintele mereu grăbit?

Am citit de curând în Huff Post un articol despre efectele grăbirii copiilor prin copilărie, semnat de Dr. Gail Gross, expertă internațională în domeniul relațiilor, dezvoltării familiale, educației și comportamentului:

Most of us have had one of those days when we’ve thought, Wouldn’t it be nice if I could be a kid again, without all the stress of my job and the pressure to succeed? But did you ever consider that many kids today are feeling the same stress that adults feel?

In a culture that emphasizes success, children are bombarded daily to grow up too quickly. They are pressured to learn to read and count even before they can walk; to outperform the other kids in their kindergarten class; to be self-sufficient, productive and disciplined. This rushed childhood creates undue stress that many psychologists believe can have devastating effects.

Sursa: The Effects of Hurrying Children Through Childhood | HuffPost Life

Traducerea articolului:

Majoritatea dintre noi am avut măcar la un moment dat o zi în care ne-am gândit: Nu ar fi frumos dacă aș putea fi din nou copil, fără tot stresul locului de muncă și presiunea de a reuși? Dar te-ai gândit vreodată că mulți copii din zilele noastre simt același stres pe care îl simt adulții?

Într-o cultură care pune accentul pe succes, copiii sunt bombardați zilnic să crească prea repede. Sunt presați să învețe să citească și să numere chiar înainte de a putea merge; să îi depășească pe ceilalți copii din grupă încă de la grădiniță; să fie autosuficienți, productivi și disciplinați. Această copilărie grăbită creează un stres inutil despre care mulți psihologi cred că poate avea efecte devastatoare.

Copiii care suferă de stresul asociat vieții adulte vor manifesta și afecțiunile specifice adulților. Mulți copii se confruntă cu probleme de sănătate legate de stres, tulburări de somn și enurezis nocturn. Sinuciderea și depresia, odinioară întâlnite doar la adulți, au ajuns să afecteze și copii. Pentru a complica și mai mult situația, mulți copii și-au blochat abilitățile de învățare din cauza pierderilor de memorie provocate de anxietate și de frica exagerată de eșec.

Părinții singuri și familiile în care ambii părinți au cariere adesea își împing copiii spre performanță la fel de mult precum se împing pe ei înșiși. Acești copii dezvoltă sentimentul că nu sunt demni de timpul părinților lor ocupați și se simt respinși când părinții îi lasă în grija mai multor bone și îngrijitori.

Mulți părinți încearcă să creeze „super copii”, presându-i să devină adulți prematur și să fie excesiv de competitivi. Ironia este că, în dorința lor de a crea un copil-prodigiu academic, părinții prea zeloși cel mai adesea creează un copil sub-performant. Când acești copii nu reușesc să se ridice la nivelul așteptărilor părinților (care sunt adesea nerealiste și alimentate de mass-media), devin atât de anxioși încât nu pot performa.

Dr. David Elkind, autorul cărții „The Hurried Child”, sfătuiește părinții să lase copiii să fie copii. Cercetările sale sugerează că elevii au mai multe șanse de succes academic dacă nu sunt grăbiți în copilăria lor timpurie de părinți care le supraestimează competențele și îi expun excesiv la presiuni academice.

Copiii poartă o povară grea atunci când simt că performanța lor este legată de iubirea pe care o primesc și că își dezamăgesc părinții dacă nu au succes. Aceste sentimente se perpetuează și în carierele lor de adulți.

Cum evităm să ne grăbim copiii prin copilărie?

Amintește-ți că joaca este o parte importantă a copilăriei. Simpla joacă este necesară pentru a reduce stresul, a stimula creativitatea și a experimenta bucuria. Adulții nu ar trebui să transforme joaca în muncă și nu ar trebui să încerce să îi învețe pe copii în timpul perioadei de joacă. Când părinții trebuie să-și lase copiii cu alții, ar trebui să le spună copiilor că le vor simți lipsa și că ar dori să nu fie nevoiți să plece.

Amintește-ți, este imposibil să accelerezi maturizarea emoțională. Copiii pot acționa ca niște adulți, dar nu se simt ca niște adulți. Pot vorbi ca niște „adulți”, în timp ce sentimentele lor strigă „copil”. În final, copilăria este o parte semnificativă a vieții și trebuie respectată și valorificată. Copiii au dreptul la copilăria lor, și nu ar trebui să îi grăbim prin această etapă.

Nu te doare sufletul? Este timpul ca noi, femei, mame și gospodine, să stabilim ritmul pentru o viață mai lentă nu doar pentru noi, ci și pentru cei pe care îi iubim cel mai mult: partenerii noștri și copiii noștri.

Pași practici pentru un ritm mai lent

1. Reflecție de dimineață: Începe ziua cu un moment de rugăciune. Citește un verset din Pilde sau Proverbele lui Solomon 31 sau ascultă o meditație și întreabă-te cum se poate aplica ceea ce ai citit/ascultat în ziua ta. Această practică zilnică poate seta un ton pozitiv și poate oferi o bază spirituală.
2. Îmbrățișează simplitatea: Simplifică lista de sarcini. Concentrează-te pe ceea ce contează cu adevărat și renunță la sarcinile inutile. Este important să ai marjă de timp în ziua ta.
3. Găsește bucuria în lucrurile mici: Găsește bucurie în lucrurile mărunte — o plimbare de seară, o masă în familie sau pur și simplu urmărirea unui apus de soare. Când îți iei timp să observi momentele simple de bucurie, vei simți un sentiment mai mare de bucurie și mulțumire pe care doar recunoștința îl poate aduce.

Vara este un dar — o oportunitate de încetinire a timpului și de a îmbrățișa frumusețea vieții, de a ne reconecta cu natura și de a savura plăcerile simple. Este un timp pentru a cultiva relațiile, a găsi bucurie în momentele mărunte și a reflecta asupra binecuvântărilor din jurul nostru.

Acest anotimp ne invită să fim prezente, să ne odihnim și să ne reînnoim spiritele, astfel încât să putem avea energie reînnoită și mai multă recunoștință. Sper că vei îmbrățișa pe deplin acest sezon și vei prețui ritmul mai lent pe care îl aduce. Eu sigur asta voi face! Și să lucrez la reziliență și adaptabilitate…

„Reziliența și adaptabilitatea – un dar pentru viață” de Ileana Vasilescu (mda, e momentul să reiau cursul!)